Eu sînt Malala, povestea tinerei care a militat pentru educația fetelor în statul pakistanez

Genul meu preferat de cărți este, de departe, non-ficțiunea. Îmi place să aflu lucruri noi, să citesc despre povești de viață deosebite, să îmi setez cunoștințe ce țin de istorie și lume, în general. Din categoria aceasta, am dezvoltat o atracție pentru biografii și, deși încă nu am citit multe, cele pe care le-am citit mi-au adus câte ceva nou, iar pentru mine asta este satisfacția majoră.

Luna asta am descoperit-o, atât cu bucurie, cât și cu un gust amar, pe Malala, aceasta Ioana d'Arc a Pakistanului, o femeie (astăzi) de 23 de ani care a luptat încă de la cele mai fradege vârste pentru educația fetelor pakistaneze.

Pe vremea când tu și eu fredonam "Dragostea din tei" și alte melodii ale începuturilor anilor 2000, Malala se lupta cu un sistem înapoiat, condus de doctrine toxice și prejudecăți pentru a putea merge la școală. Da, dacă noi căutam să mai tragem chiulul, fata asta trăia într-o lume paralelă, o lume în care școlile erau bombardate, în care femeile nu aveau voie să iasă pe stradă decât însoțite de un bărbat sau chiar un băiețel de 5 ani din familie.

Evident că nu am auzit niciodată despre așa ceva la școală sau în presă. Europa era preocupată de alte lucruri, dar cred că mulți dintre noi, deși generația mea, model '95, era încă mică, am auzit de evenimentele de la 11 septembrie, de Bin Laden, de talibani și câteva dintre nenorocirile pe care le-au făcut. Pe 9 octombrie 2012, Malala era împușcată în cap de talibani și se lupta cu moartea, doar din cauză că își dorea să se educe.

Ei bine, cartea asta te poartă într-o călătorie în lumea despre care nu îți vine să crezi că a existat acum nu foarte mulți ani. Este bolnav gândul că în secolul al XXI-lea s-au petrecut evenimente demne de o societate a maimuțelor: oameni fără rațiune înarmați.

Cartea în sine nu este o capodoperă literară, dar este povestea unei fete cum nu sunt multe. Malala își spune povestea în mod detașat, scrierea pare destul de obiectivă, din punctul meu de vedere, prezentând în ordine cronologică desfășurarea evenimenteleor.

Sincer, pentru mine, o necunoscătoare a societății respective, a fost puțin greoi să țin pasul cu toate numele de conducători, talibani, locuri etc și am apelat nu de puține ori la prietenul Google. Ce am remarcat, însă, este că mi-am adus aminte de câteva lucruri făcând legătura cu Vânătorii de zmeie despre care am scris puțin aici.

Iți mai spun despre Malala că este cea mai tânără câștigătoarea a Premiului Nobel.

Recomand cartea celor care sunt interesați să afle câte ceva despre societatea pakistaneză, celor care nu se simt suficient de mulțumiți chiar și de sistemul educațional prezent (bine, nu spun acum că nu ar trebui să avem pretenții), celor care admiră oamenii luptători, care au principii bine înrădăcinate, care nu se dau bătuți și care cred și luptă pentru drepturile lor.

Pe mine mă găsești pe Instagram @citibila unde sunt activă zilnic și unde te astept să vorbim despre cărți. Pe data viitoare!