Orașul cu salcâmi de Mihail Sebastian, despre trecerea de la copilărie la maturitate

De ce am citit cartea?

Știu că vine cam târziu articolul ăsta, dar am citit mai multe cărți și trebuia să le iau în ordine. Am citit Orașul cu salcâmi după ce am termint de citit Eugenia căreia i-am făcut o recenzie aici. M-a cucerit atât de tare acea carte, încât am devenit curioasă să citesc operele lui Mihail Sebastian. Eram deja interesată să citesc Jurnalul, autobiografia autorului, dar nu îmi aminteam să fi citit vreun roman scris de el. Și așa m-am întâlnit eu cu Mihail Sebastian.

Despre ce este cartea?

Romanul prezintă trecerea de la adolescență la maturitate atât din punct de vedere fizic cât și emoțional, a unei fete de provincie, Adriana Dunea, tema având ca motiv povestea de dragoste adolescentină dintre Adriana și Gelu, vărul prietenei Adrianei cele mai bune, Cecilia. De la o prietenie îndelungată, la o iubire puierilă, dragostea dintre cei doi ajunge să se consume la București. Iubită și adorată de Gelu, Adriana renunță repede la planul lor de a-și petrece sărbătorile împreună și acceptă propunerea mătușii sale de a i se alătura pentru o perioadă la București, lăsându-l pe Gelu singur. La București Adriana este răpită în mirajul capitalei și tinerețea își spune cuvântul, uitând complet de partenerul ei. Atitudinea de spirit a fetei trece de la cea a unei fetițe capricioase care dorește să obțină tot ce credea ea că merită, până la o tânără femeie misterioasă și plictisită.

Dacă mă întrebi pe mine, văd călătoria la București și ca pe momentul în care personajul feminin se maturizează treptat, schimbându-și anumite viziuni asupra vieții.

Cat despre iubirea dintre Adriana si Gelu, este exact acel tip de iubire adolescentină care ar putea ține ani de zile, dar care e atât de fragilă, incât se poate sfârși la cel mai mic cutremur.

Ei bine, protagonista noastră provine dintr-o familie burgheză cu o anumită educație și anumite obiceiuri culturale, să spunem. Tipul de familie destul de pretențioasă așa cum ai mai citit și în alte romane. Deși sunt convinsă că aș fi îndrăgit mult mai mult cartea dacă aș fi citit-o prin liceu sau cel târziu acum 5-6 ani, mi-a plăcut foarte mult modul pueril de a contura transformările prin care a trecut Adrina.

Mihail Sebastian a scris cartea în stil romantic, dar simplu, inocent, aș spune deloc clișeic, urmând cursul cât mai natural al vieții, al trecerii timpului și al maturizării.

Construcția și evoluția personajelor

În ceea ce privește construcția si evoluția personajelor, autorul a avut grijă să lase trecerea timpului să își spună cuvântul, cât de cât, nu doar asupra Adrianei și a lui Gelu. Mi-ar fi plăcut, totuși, ca părinții fetei, sau relația dintre ei și fată să fie dezvoltată puțin mai mult, ei fiind plasați într-un plan secund. Deși romanul este unul trist, cu un final care aș putea spune că m-a enervat pe moment, mi-a plăcut realismul cu care au fost conturate personajele.

5 motive pentru care recomand cartea

  1. În primul rând, recomand cartea pentru că ar fi una perfectă pentru anotimpul de toamnă, nu știu sigur de ce. Este genul acela de roman care te face să te cuibărești întru-un fotoliu confortabil, lângă o cană de ceai aromat, la lumina unei lămpi unde să rămâi citind ore în șir.

  2. Este o carte ușoară, tare ușor de citit, deloc obositoare sau solicitantă.

  3. Dacă ai trecut de perioada adolescentină, vei călători în timp alături de personaje și vei depăna în minte întămplări de pe vremea ta.

  4. Este un prilej bun să începi să citești din opera lui Mihail Sebastian, o personalitate atât de controversată în societate, din cauza faptului că era evreu.

  5. Având ca temă secundară o poveste de dragoste atât de pură, te-ar scoate din reading slump pentru că, după părerea mea, este o carte pe care o citești dintr-o suflare.

Anul acesta aș mai vrea să citesc Accidentul, De două mii de ani și poate Jurnalul de același autor. Ediția pe care o am eu este de la editura Hoffman, dar nu știu dacă o recoamand, întrucât am găsit multe greșeli de tipografie și gramatică.

Întrebare:

Dacă ar fi să sugerezi cuiva un titlu scris de un autor român ca lectură obligatorie, care ar fi acela?

Pe mine mă găsești pe Instagram @citibila unde sunt activă zilnic și unde te astept să vorbim despre cărți. Pe data viitoare!

Previous
Previous

Trezirea de Kate Chopin, romanul feminist pe care trebuie să îl citești

Next
Next

Atomic Habits, o carte despre formarea obiceiurilor bune, dar și eliminarea celor proaste